Autor: Elena Marinescu, studentă la Facultatea de Agronomie, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
În contextul provocărilor actuale legate de schimbările climatice, degradarea solului și pierderea biodiversității, agricultura regenerativă se conturează ca o soluție viabilă pentru asigurarea unei alimentații sustenabile și reziliente. Această abordare holistică vizează refacerea și menținerea sănătății solului, promovarea biodiversității și reducerea dependenței de inputuri chimice, contribuind astfel la stabilitatea și productivitatea pe termen lung a sistemelor agricole.
Principiile agriculturii regenerative
Agricultura regenerativă se bazează pe câteva principii fundamentale:
Menținerea acoperirii permanente a solului: Utilizarea culturilor de acoperire și a mulciului protejează solul împotriva eroziunii, menține umiditatea și favorizează activitatea microorganismelor benefice.
Diversificarea culturilor: Rotația și asocierea culturilor contribuie la îmbunătățirea structurii solului, la controlul dăunătorilor și la creșterea biodiversității.
Reducerea sau eliminarea lucrărilor solului: Practicile de minimizare a perturbării solului, precum agricultura fără arătură, mențin structura naturală a solului și favorizează sechestrarea carbonului.
Integrarea animalelor în sistemele agricole: Pășunatul controlat și utilizarea gunoiului de grajd ca fertilizant natural îmbunătățesc fertilitatea solului și închid ciclurile de nutrienți.
Beneficiile agriculturii regenerative
Adoptarea practicilor regenerative aduce multiple beneficii:
Îmbunătățirea sănătății solului: Creșterea conținutului de materie organică și activitatea biologică a solului duc la o fertilitate sporită și la o capacitate mai mare de reținere a apei.
Sechestrarea carbonului: Practicile regenerative contribuie la captarea și stocarea carbonului în sol, ajutând la atenuarea schimbărilor climatice.
Creșterea biodiversității: Diversificarea culturilor și menținerea habitatelor naturale favorizează prezența polenizatorilor și a altor specii benefice.
Reziliența la condiții climatice extreme: Sistemele agricole regenerative sunt mai bine echipate pentru a face față secetei, inundațiilor și altor fenomene extreme datorită structurii îmbunătățite a solului și a diversității biologice.
Implementarea agriculturii regenerative în România
În România, interesul pentru agricultura regenerativă este în creștere, cu numeroase inițiative și proiecte dedicate promovării acestor practici. De exemplu, proiectul "Sol și Suflet" urmărește dezvoltarea unei rețele de ferme regenerative care să demonstreze beneficiile acestor abordări și să ofere modele de bune practici pentru fermierii locali.
Concluzie
Agricultura regenerativă reprezintă o abordare promițătoare pentru asigurarea unei alimentații sustenabile și pentru protejarea resurselor naturale. Prin adoptarea acestor practici, fermierii pot contribui la refacerea ecosistemelor, la combaterea schimbărilor climatice și la asigurarea securității alimentare pe termen lung.
Comments